Imnuri, no. 47
Ce trainică temelie

1. Ce trainic cuvânt Dumnezeu a zidit, A voastră credință El a întărit! Ce alte cuvinte mai vreți să primiți, Cei care la Domnul, cei care la Domnul, Cei care la Domnul, vă adăpostiți?

2. Tot ce ne dă viața, necaz, bucurii, Trăind doar în lipsuri sau în bogății; Departe de casă, oriunde vei fi, De va fi nevoie, de va fi nevoie, De va fi nevoie, sprijin vei primi.

3. Cu voi sunt tot timpul, să nu disperați, Eu sunt Dumnezeu și-oricând să mă chemați Vă voi întări și vă voi ajuta Puterea divină, puterea divină, Puterea divină o voi revărsa.

4. Când prin ape adânci vă chem a porni Râuri de tristețe nu vă vor birui, Voi fi cu voi, spre-a vă binecuvânta. A voastră durere, a voastră durere, A voastră durere, Eu voi alina.

5. Când încercări de foc în cale apar, Din plin veți avea sprijin din al Meu har Și flăcările veți putea depăși. În neprihănire, în neprihănire, În neprihănire, Eu vă voi sprijini.

6. Și oamenii, toți, la sfârșit vor vedea Ce nețărmurită e dragostea Mea. Și chiar dacă părul alb îl vor avea La pieptu-Mi, ca nou născuți, la pieptu-Mi ca nou născuți, La pieptu-Mi, nou născuți, odihnă vor afla.

7. Și cel ce pe Isus s-a sprijinit, De Mine, Dumnezeu, nu va fi părăsit. Și chiar de Satana să-l ia va dori, Nicicând nu-l voi părăsi, nicicând nu-l voi părăsi, Eu nu-l voi lăsa și nu-l voi părăsi.